3 tehnici ca sa invingi teama de a fi judecati de altii

"Iti amintesti cum este cand te critica cineva?

Ti s-a intamplat chiar astazi?

Cum te-ai simtit cand cineva ti-a luat la disecat ideea ta geniala si s-a ales praful de ea?

Una dintre cele mai mari frici ale tale, in trecut a fost si a mea, si anume sa vezi ca oamenii iti critica ideile si cuvintele.

Cand esti atacat verbal, tu uiti ca acea persoana se refera la ceva ce ai spus si nu la tine ca fiinta umana.

Atunci cand tu spui ceva in fata unui grup de oameni sau in fata unei singure persoane, te astepti ca ei sa iti aprecieze valorile si gandurile.

Si totusi, nu se intampla asa de multe ori. Atunci simti ca personalitatea ta este anihilata, cand fiecare cuvant al cuiva este ca un cutit care taie din tine, simti ca te micsorezi, ca devii tot mai nesemnificativ, mai slab. Stii ca e momentul sa ataci si tu, sa nu te lasi calcat in picioare. Si din asta apare un adevarat razboi.

Cand spui ceva, tu vorbesti conform tuturor credintelor tale despre lume si viata, atunci de ce aceasta teama de Judecata?

Uite ce schimbari apar cand apare aceasta teama de a fi judecat de catre altii.

- Nu mai esti spontan si relaxat cand vorbesti

- Devii din ce in ce mai pasiv si iti slabesti vointa

- Devii din ce in ce mai dependent de alte persoane

- Esti conditionat de ceea ce doreste alta persoana

- Simti un disconfort interior

- Simti ca iti este rusine sa iti exprimi propria parere

- Scade mult stima de sine

- Eviti orice conflict, chiar daca nu ai decat de pierdut

- Iti este teama ca nu esti inteles

- Iti este teama ca nu esti acceptat si iubit

Toate aceste emotii si ganduri apar in mintea ta cand iti este teama de judecata altor persoane. Acesta judecata trebuie depasita cat mai curand.

Imi amintesc de mine cand imi era teama de ceea ce credeau ceilalti despre mine. A fost perioada cea mai urata din viata mea. Si din cauza asta am tot cautat metode ca sa scap de aceasta teama care ma facea sa stau pe loc. Simteam ca aceasta teama imi sabota orice actiune, pentru ca preferam sa nu fac nimic decat sa ma gandesc ca cineva o sa rada de mine.

In toti acei ani in care m-am supus acestei judecati a altora, ma simteam fara nici o personalitate, nu aveam nici un rost. Ori existam, ori nu existam, era la fel pentru lumea din jur, asta era ideea mea.

Ma enervam la gandul ca sunt asa de slab si ca nu am vointa sa reactionez, dar nu faceam nimic pentru a fi mai puternic.

De abia dupa un timp am inceput sa ma intreb daca totusi exista ceva ce se poate face in aceasta situatie cu care ma confruntam.

Dupa ce mi-am pus aceasta intrebare, am inceput sa caut solutii.

Mi-a luat ceva timp sa scap de aceasta teama, dar am gasit solutia potrivita si m-am eliberat de judecata celorlalti.

Ma intreb oare cat timp trebuie sa stai cu aceasta frica ca sa iei decizia ca e momentul sa faci ceva ca sa scapi de povara criticii celorlalti!

Am discutat cu alte persoane pe care le-am ajutat sa scape de aceasta teama. Toti mi-au spus ca nu e vorba de a nu dori sa scapi de teama, ci de faptul ca nu s-au gandit ca si pentru asta exista solutii rapide si concrete.

Toti se gandeau ca aceasta teama o sa dispara dupa ce le creste increderea in sine, puterea interioara, ies din zona de confort, etc.

Ceea ce le-am explicat si lor si iti explic si tie este principiul cercului din dezvoltarea personala.

Dezvoltarea personala nu este o linie dreapta, ci este un cerc!

Lucrurile nu stau asa… adica increderea conduce la curaj, ci toate se influenteaza una pe cealalta, ca si cum toate elementele sunt puse intr-un un cerc.

Daca iti creste curajul, iti creste si increderea in tine, daca iti creste increderea, o sa iti creasca si curajul.

Incepe sa intelegi dezvoltarea personala ca pe un sistem, nu ca pe o linie “cauza-efect”.

Cum sa faci sa treci peste aceasta teama

In primul rand, trebuie sa fii atent la tine cand simti aceasta teama. Daca incerci sa eviti ceea ce simti, o sa te sperie si mai mult.

Iar dau exemplul cu monstrii din dulap. Ei traiesc acolo pana cand tu deschizi dulapul si privesti in directia lor. Atunci incep sa nu mai fie asa de periculosi.

Ce vreau sa zic este ca ai nevoie sa fii atent la emotiile tale cand simti acea teama, ca sa stii cu ce ai de-a face.

Dar de ce ai vrea sa scapi de aceasta teama asa de urgent cum iti zic eu? Pentru ca teama asta te tine legat in lanturi.

Gandeste-te cum ar fi viata ta daca te-ai simti complet liber sa-ti spui orice parere fara frica ca altcineva o sa iti taie elanul.

Chiar si o prostie sa spui, dar totusi sa ai curajul sa vorbesti, apoi chiar sa ai curajul sa spui “am gresit” cu zambetul pe buze.

Cine a trecut prin asta stie ce vreau sa spun, este o satisfactie mare chiar si sa poti spune “am gresit” fara sa iti fie teama.

Prima tehnica pe care ti-o sugerez azi este sa iti recunosti greselile.

Cand spui “am gresit” cu cuvintele astea sau oricare altele, tie iti creste mult puterea interioara tocmai pentru ca in acel moment scapi de sub tirania dorintei de a fi perfect.

Cand poti sa accepti ca gresesti, ca nu esti perfect si o sa poti spune cu voce tare acest lucru, o sa te simti eliberat.

Pentru mine este unul din momentele cele mai placute sa pot spune cu voce tare “am gresit ieri cand am zis …. “, pentru ca ma uit la ceilalti si vad ca sunt uimiti. Foarte putini oameni au puterea sa recunoasca ca au gresit, asa ca putini se asteapta sa fie cineva care sa recunoasca asa, public, ca greseste. Ii vad cum se opresc si nu mai spun nimic, cum se uita mirati ca si cum au vazut ceva nou. Apoi, parca ii simt cum se gandesc la greselile facute de ei si la teama lor de a nu isi recunoaste greselile.

Pentru ca asta e marele secret, toti de care iti este tie teama ca te judeca… de fapt si ei gresesc si le este teama sa nu fie judecati.

Am mai observat ceva interesant la mine, cand am scapat de teama de a fi judecat, am inceput sa nu mai fiu interesat sa ii judec pe altii.

Incearca aceasta tehnica, spune “am gresit” si apoi stai si observa reactiile celorlalti. O sa ii vezi pe unii agitati, nervosi, chiar indignati, ca dupa ce ca ai gresit, mai ai tupeul sa iti si recunosti greseala…. adica exact ceea ce ei sunt incapabili sa faca.

Cauta sa alegi un ton neutru, simplu si clar cand spui “am gresit”.

Cand tu esti cel care stie si recunoaste ca ai gresit, cum crezi ca o sa mai apara teama ca altcineva o sa te judece? Deja te-ai judecat tu singur. Aceasta metoda este suficienta ca sa scapi definitiv de teama de a fi judecat de altii.

Dar iti mai sugerez si alte metode in continuare…

A doua metoda ca sa scapi de teama de a fi judecat: “cat de rau poate sa fie?”

Aceasta metoda consta in a te gandi la cel mai rau lucru care ti se poate intampla daca spui ceea ce crezi tu despre acel subiect care se discuta. Oare ce pedeapsa insuportabila o sa ti se aplice de catre cei care te ascuta vorbind? Cum vei reusi sa supravietuiesti?

De multe ori, teama este mai rea decat durerea.

Asa ca daca te gandesti ca in realitate chiar ai rezista la o asemenea durere provocata de ei, e posibil sa prinzi forta necesara ca sa dispara incet, incet teama de durere.

Intreaba-te chiar inainte sa incepi sa vorbesti ce o sa ti se intample asa de grav incat sa nu poti supravietui.

Apoi intreaba-te cum o sa te simti ca ai reusit sa depasesti propria teama.

O sa vezi ca daca iti dai raspunsurile corect, o sa scapi definitiv de teama de a vorbi in public, de teama de a fi judecat de alte persoane.

O sa ajungi o persoana care are curajul sa se afirme si sa spuna cine este si ce doreste.

Imi amintesc nu demult ca am avut o discutie cu prietenii mei de la ghiseele de la stat si cand m-am intors a doua zi ca sa rezolv o problema, am inceput in felul urmator:

“Dupa ce imi rezolvati aceasta problema, vreau sa stiu cum trebuie sa fac ca sa o rezolvam si pe cealalta”

De fapt, ce am facut? I-am spus clar ca nu exista alternativa, prima problema se rezolva sigur… de fapt, doar aceea ma interesa cu adevarat.

Aceasta formulare este un exemplu pentru urmatoarea tehnica de a scapa de teama de judecata.

Tehnica a treia pentru a scapa de teama de judecata: perfectiunea intrebarilor

Asta este metoda mea preferata, chiar daca atunci cand am invatat-o, deja nu mai aveam teama asta. Dar cum este o metoda geniala, o sa ti-o prezint tie, poate tu inca ai aceasta teama si o sa iti prinda bine sa o aplici.

Acum gandeste-te la momentele in care cineva iti critica o propozitie de-a ta.

Aminteste-ti ca modul lui/ei de a critica si de a distruge ideea ta se bazeaza pe:

- Un alt argument care spune contrariul a ceea ce sustii tu – un argument bazat pe o alta propunere sau doar cu scopul de a demonstra ca tu gresesti si gata

- Intrebarea “de ce sa facem asa ceva?” – adica nu ai reusit sa aduci argumente suficient de convingatoare

- Pe simpla senzatie ca “nu stiu de ce, dar nu imi place ce ai spus tu” – adica sunt alte lucruri care nu plac persoanei respective si acum se lasa influentata de ele

Cam astea sunt categoriile in care se incadreaza judecata.

Tehnica aceasta se bazeaza pe reactia ta cand auzi judecata. Adica te invat ce sa faci cand cineva te judeca, cum sa ii raspunzi cu tupeu 

Pentru primul set de reactii, cel cu contra-argumente, trebuie sa inveti un set de intrebari pe care sa le folosesti cand persoana care te judeca si-a terminat discursul.

1. 1. “Ce te face sa fii sigur de ceea ce ai spus acum?”
2. 2. “Pe ce te bazezi cand faci aceasta afirmatie?”
3. 3. “Cum putem sa aplicam in practica ideea ta?”
4. 4. “Cum ar fi daca ideea ta ar completa-o pe a mea?”

Cand folosesti intrebarile astea, ai suficient timp pana primesti raspunsurile ca sa te gandesti la propriile tale argumente. Iar daca persoana iti zice “pai nu stiu ce ma face sa gandesc asa”, atunci poti oricand sa ii spui “daca nu stii pe ce te bazezi, cum stii ca ideea mea nu este buna?”.

Discutiile bazate pe acest tip de intrebari pot sa intoarca situatia complet in favoarea ta.

Acum tot ce ai de facut este sa tintesti bine aceste intrebari.

Iti zic din experienta, trebuie sa le exersezi. Adica la inceput o sa uiti de intrebari, dar daca le tot folosesti si inveti pe care sa le pui cand cineva spune ceva, o sa vezi cat de usor este sa blochezi persoana respectiva sau sa ii schimbi directia de gandire.

Ieri lucram cu cineva si imi repeta o afirmatie care pe el il facea sa piarda din puterea interioara. Tot repeta “sunt un om terminat” si iti dai seama cam cum simte cineva care tot isi repeta asta. Tot ce am facut a fost sa il intreb cum ar fi daca, in loc sa repete ca este un om terminat, si-ar spune ca este un pic obosit de munca. A  spus “sunt un pic obosit” pe exact acelasi ton si ce crezi ca mi-a spus dupa 10 secunde? Mi-a spus razand “Stii, Marius, eu chiar simt ca nu sunt deloc terminat”. Dar cu 3 minute inainte, orice ii spuneam ca poate face, el zicea ca nu are putere, pentru ca este terminat.

Cuvintele si intrebarile pot sa faca diferenta. Pot sa schimbe realitatea ta subiectiva. Si a celor care te judeca. Conteaza doar sa le pui intrabarile potrivite.

Al doilea tip de judecati se bazeaza pe o intrebare agresiva a celorlalti: “de ce sa facem ce zici tu?”  sau “de ce crezi ca este asa cum zici tu ca este?”.

Reactia ta la aceasta replica, prin care simti ca te judeca ceilalti, poate sa fie “nu trebuie sa facem nimic din ceea ce spun eu. Eu imi spun doar parerea personala, care poate sa fie aceptata de tine sau sa fie respinsa”

Aceasta a doua fraza in care tu recunosti ca o parere poate sa fie acceptata sau respinsa este suficienta pentru ca sa scapi de teama de a fi judecat. Pentru ca tu dezarmezi pe cel care te judeca. Nu o sa mai poata sa te judecepe tine ci o sa trebuiasca sa se focalizeze pe argumente. Si argumentele sunt mai usor de analizat.

A treia varianta de judecata este cand cuiva nu ii place persoana ta si zice ca nu simte ca e buna ideea spusa de tine. E acelasi lucru cand spui ca cineva ti-a respins “din start” ideea.

Cand cineva spune “nu simt ca imi place asta” sau pur si simplu “nu imi place ce spui tu”, reactia ta ideala ar trebui sa fie: “si ce anume iti place in realitate?”. Scopul acestei intrebari a ta este de a indeparta judecata de la persoana spre subiectul discutat.

Adica scapi de o judecata personala pentru ca tu indrepti prin intrebarea ta toata atentia spre subiectul discutat. Atunci o sa vezi ca scade si teama ta de a fi judecat.

Aceste temeri interioare se bazeaza pe faptul ca nu stim sa facem fata unei discutii posibil conflictuale. De fapt, ne este mai teama de ce urmeaza dupa, de un posibil conflict. Si asta pentru ca iti este teama sa iti aperi ideile.

Ti-a fost implantata in minte ideea ca e mai bine sa lasi de la tine si sa bati in retragere. Asa ca acum fugi de orice conflict cu alte persoane. Aceasta convingere a ta este cea care iti creeaza teama de a fi judecat.

Cand nu o sa iti mai fie teama de conflict, pentru ca stii ca poti sa te descurci – pentru ca stii intrebarile potrivite, pentru ca stii sa iti tii sub control emotiile si gandurile, pentru ca cunosti bine subiectul discutiei – atunci o sa dispara si teama ta de a fi judecat.

Mana in mana cu teama de a fi judecat merge teama de a vorbi in public. Poti sa rezolvi si aceasta teama prin aceleasi metode.

Am fost in ambele situatii. Imi era teama si de a fi judecat si de a vorbi in public.

O sa iti mai scriu intr-un articol viitor si o alta metoda pentru a scapa de teama de a vorbi in public, o metoda care se bazeaza pe asocierea placerii la o actiune aleasa de tine.

Eu acum de abia astept sa vorbesc in public, este ceea ce imi face placere. Daca se poate o sala cu cat mai multi oameni, cu atat mai bine. Pot sa ma judece daca gresesc. Nu imi pasa, pentru ca nu imi e teama, din contra, e o provocare sa vad ce pot."

                                                                                                                                   

                                                                                                                             Marius Simion

Cum sa scapi de dependenta emotionala si sa ai mai multa incredere in tine si respect

"Spuneam zilele trecute ca, daca ai o stima de sine scazuta, te agati de partener ca sa iti ridice moralul si valoarea in ochii tai. Daca tu nu te vezi frumos / frumoasa, dar partenerul crede ca asa esti, atunci si pentru tine apare o raza de soare. “Uite ca el/ea crede ca sunt altfel decat ma vad eu!”

Atunci pui prima treapta spre dependenta ta!

In momentul in care partenerul este cel care iti satisface increderea in tine, deja ai gustat din primul si cel mai toxic drog care da dependenta si anume valoarea ta depinde de altul si nu de tine.

Acest prim pas este asa de obisnuit si de simplu de facut, incat nici nu il observi ca pe ceva negativ.

Ai impresia ca e perfect normal ca celalalt sa te divinizeze cand tu nu te divinizezi. Ca celalalt sa te vada frumos si inteligent cand tu te vezi urat si prost.

Nu ti se pare nimic ciudat in acele momente, pentru ca doreai de mult timp sa vina un salvator sa te salveze din propria mizerie in  care te vedeai tu.

Nu mai conta deloc ca o parte din tine te percepea asa cum esti in realitate, ci conta faptul ca cineva era suficient de orb sa nu vada adevarata ta personalitate.

Cand ai ajuns aici, esti deja dependent complet de celalalt. O sa incepi sa ii accepti orice mici abuzuri emotionale. La inceput nu te deranjeaza deloc, pentru ca oricum iti ofera enorm de mult pe partea cealalta. Simti cat de mult te iubeste si te apreciaza! Cum? Numai tu stii in imaginatia ta asta! Asa ca ii treci cu vederea faptul ca deja partenerul incepe sa te critice si sa te demoralizeze. Ai senzatia ca doar ti se pare, ca e ceva de moment, lipsit de importanta.

Vei vedea insa daca tot asa o sa iti para aceste lucruri dupa 2-3 ani!

Relatia ta este influentata de trecutul tau si al partenerului

Zilnic tu manipulezi lumea din jurul tau, zilnic lumea din jur te manipuleaza pe tine. Chiar si cand te uiti la televizor, esti manipulat de reclame. Cand discuti cu un prieten care se plange la tine de necazurile sale, esti iarasi manipulat. Nu scapi de aceasta manipulare nici singur cu tine in camera. Pentru ca mintea ta este cel mai mare manipulator.

Acum gandeste-te ce oameni din jurul tau iti formeaza mintea asa cum este ea acum. Parintii, rudele apropiate, prietenii si partenerul.

Aceste persoane iti dicteaza prin modul lor de a fi cum sa gandesti. Oricat te-ai opune, nu poti sa nu preiei moduri de gandire de la cei din jurul tau.

In cuplu, cel mai des preiei modul de gandire al parintilor tai. Chiar daca iti place, chiar daca nu iti place, o sa vezi ca in timp incepi sa te comporti ca mama sau tatal tau.

Asa ca incepe dezvoltarea ta si independenta ta emotionala de la a analiza relatia de cuplu a parintilor tai.

Acolo o sa descoperi modele dupa care te ghidezi si tu. Si o sa iti fie mai usor sa observi greselile la ei si apoi la tine.  Mie imi este dificil sa imi vad greselile, pentru ca toti avem in noi o doza de orgoliu care ne spune ca noi nu gresim, ca ceilalti gresesc, dar nu noi.  Dar cand ma uit la relatia parintilor si vad ca si eu fac la fel, imi e mai usor sa imi accept greselile.

Apoi uita-te la relatia bunicilor tai. Observa cum relatia bunicilor tai a modelat pe fiecare dintre parinti. Si vezi cat de mult s-a transmis de la bunici la parinti. Apoi vezi pe cine incerci sa copiezi in relatie, pe parintii sau pe bunicii tai?

E posibil ca uneori sa idealizezi relatia bunicilor. Sa vrei sa ii copiezi pe ei, dar nu vei reusi usor pentru ca te lovesti de ceea ce ai invatat de la parintii tai.

Acum gandeste-te la parintii partenerului tau. La relatia pe care ai observat-o la acesta. Iti place acea relatie? Partenerul tau a avut modele potrivite de relatie in viata lui oferite de parinti?

Ce capacitati emotionale are partenerul tau ca sa nu fie influentat de relatia parintilor sai?

Gandeste-te ca a trait acolo, a invatat de la ei, nu stia decat acea realitate a cuplului parintilor.

Iar pentru tine este la fel de valabil acest lucru!

Duci cu tine tot trecutul tau si partenerul tau la fel.  Nu sunteti doua persoane care va apropiati, ci sunteti doua sute de persoane care va apropiati emotional. Personalitatea fiecaruia s-a cladit pe personalitatile parintilor, bunicilor, strabunicilor, etc.

Cand partenerul te leaga de el emotional

Relatia ta este una de dependenta reciproca.

Tu ii ceri ceva, el iti cere altceva. Aveti impresia ca e perfect asa.  Imagineaza-ti ca tu ai o camera doar cu cartofi si el are o camera doar cu rosii.  Tu ii oferi cartofi si partenerul iti ofera rosii la schimb. Si relatia e perfecta pentru ca ai primit ceea ce ai nevoie. Dar intre timp, rezervele din camara se termina si nu nu mai ai ce sa ii oferi si partenerul nu mai vrea sa iti ofere ultimele rezerve de rosii.

Cam asa este acum in relatie, cat timp depozitul este plin nu e nici o problema. Dar daca uiti ca acel depozit trebuie constant alimentat, atunci el se va goli. Tu nu vei reusi sa ii oferi nimic, partenerul nu va reusi sa iti ofere nimic.

Si apare cea mai buna intrebare! Cum sa alimentez in mine ceea ce pot apoi sa ofer partenerului???

Aminteste-ti ce anume l-a atras pe partener la tine!  Nu iti cunostea personalitatea ta minunata inca, nu iti cunostea inteligenta sclipitoare.

Poate la inceput a facut cunostinta cu umorul tau, cu modul in care te misti si in care arati. De aici trebuie sa pornesti, dar nu sa te opresti. Oricum asta o sa discutam cu alta ocazie.

Acum vreau sa iti spun cum sa scapi de dependenta de celalalt.

Gandeste-te ca dependenta de celalalt a pornit de la nevoia ta de a simti acceptarea. De a simti ca cineva te apreciaza asa cum esti.

Partenerul tau are aceleasi nevoi. Si-a pus aceleasi masti de perfectiune ca sa te pacaleasca ca merita sa fie iubit de tine si acceptat. Dupa un timp, tu ti-ai dat seama ca erau doar masti si partenerul si-a dat seama ca nici tu nu esti perfect.

Dezvoltare personala continua

Cei mai multi oameni imi cer in aceasta faza un medicament care sa ii faca sa aiba mai multa putere interioara. Dar asta nu se poate. Nu exista un asemenea medicament. Din cauza asta alcoolul si drogurile au atata putere.  Ai fost vreodata ametit de bautura? Daca da, atunci stii ca in acele momente deveneai mai dezinhibat, mai curajos, mai spontan si iti placea de tine sa fii asa.

Acum sa iti explic ce se petrecea de fapt acolo.

In momentul in care bei alcool, mintea ta rationala adoarme. De fapt, o parte din ea adoarme, ameteste. 

Acea parte a mintii tale contine in ea tot ceea ce ai invatat ca nu esti in stare sa faci. Toate blocajele tale, toate limitarile tale. Toate “filtrele rationale” sunt acolo si sunt adormite de alcool. Asa ca adevarata ta personalitate iese la suprafata si este spontana, curajoasa, puternica, etc.

Stii expresia “copilul si betivul spun tot timpul adevarul” ?  De aici vine expresia, cand esti beat nu mai functioneaza educatia. Nu mai tii cont ca “nu e frumos” sa ii spui cuiva ca are nasul prea mare sau cosuri pe fata.

Si acum sa iti spun un secret uimitor:

Daca asupra ta nu ar fi intervenit critici, sfaturi, esecuri, certuri, educatia rigida, etc… tu ai fi exact asa cum esti cand alcoolul iti  adoarme acea parte a mintii care contine blocajele tale.

Din cauza asta sunt asa de multi oameni alcoolici, pentru ca isi cauta – intr-o maniera gresita – adevarata lor personalitate, care ar fi fost activa fara influenta prosteasca a societatii care le-a spus cum sa gandeasca si ce sa nu spuna sau sa faca.

Si atunci care e solutia?

Bineinteles ca solutia nu e sa incepi sa bei alcool.  Solutia este sa elimini cat mai mult din blocajele care in mintea ta incep asa:

-          “nu trebuie sa….”

-          “este gresit sa ….”

-          “nu pot sa ….”

Toate aceste formule sunt limitele tale. Toate aceste formule te fac dependent de laudele celuilalt. Cu cat ai mai multe asemenea blocaje in tine, cu atat ceri de la celalalt sa iti ofere un strop de libertate pe care simti ca nu il ai.

Aceste formulari sunt ca niste lanturi pentru emotiile si comportamentele tale.

Ca sa le faci sa dispara trebuie sa cresti, sa te dezvolti.

Prima etapa este sa le identifici pe toate. O sa vezi cat de inradacinate sunt in tine. O sa crezi ca sunt niste reguli utile, sociale.

Toate aceste reguli le-ai lasa la o parte daca te-ai imbata. Pentru ca nu sunt ale tale, au venit din afara. De ce cand bei te simti dintr-o data liber?

Eu nu pot sa dau exemplu personal, pentru ca nu m-am imbatat inca, dar am folosit alte metode pentru a ajunge la aceeasi libertate interioara.

Aceste metode o sa te invat si pe tine sa le aplici.

Libertatea interioara iti da independenta emotionala. Nu mai ceri ca celalalt sa te vada cu alti ochi, iti e suficient sa te vezi tu cu alti ochi.

Asta inseamna imagine de sine dezvoltata. Dupa ce ti-ai dezvoltat imaginea de sine, apare si libertatea. Acea senzatie ca poti sa faci orice iti propui. Acum stiu ca poate nici nu ma crezi ca exista asa ceva.

Aminteste-ti un moment din viata ta cand simteai ca poti face orice iti doresti. Gandeste-te cum ar fi sa ai acum, cand stii mult mai multe lucruri, sa ai acel sentiment si acel entuziasm.

Tehnica pentru a castiga libertatea interioara si independenta emotionala

Tehnica e simpla si are rezultate puternice si rapide. Eu am aplicat-o pe mine o perioada buna de timp si pot sa spun ca este una din tehncile de baza in dezvoltarea personala.

Am mai amintit-o in unele articole si ti-o explic cum sa o faci pentru a castiga libertatea interioara acum.

Seara cand te pui sa dormi, incepe sa derulezi ziua ce a trecut in sens invers. De la momentul cand te-ai pus in pat pana la momentul in care te-ai trezit dimineata. Fa o prima derulare fara sa te gandesti la nimic. Pur si simplu ca si cum ai privi la un film. Apoi, cand ai ajuns la momentul de trezire, ia-o de la capat si incepe iar derularea, dar de data asta identifica momentele in care ai  gandit si te-ai simtit limitat de reguli. Nu gasi justificari acolo, doar identifica ce ai facut si gandit si simtit pentru ca “trebuia”, pentru ca “nu aveai alta varianta”.  Apoi fa a treia derulare in care, in acele momente identificate, sa te imaginezi ca ai trecut prin ele avand alte emotii si ganduri. Emotii spontane, de incredere in tine, de putere si independenta. Ca si cand tu ai fi complet fara limite, ca si cand ai fi cel mai puternic si genial om din tot universul. Lasa filmul sa se deruleze asa, cu alte emotii in interiorul tau. Nu schimba nimic din film in afara de “ceea ce ai simtit tu”.

Aceasta metoda o sa te ajute sa ii dai creierului tau alternative emotionale cand se vor repeta acele situatii. La mine asa s-a intamplat. Cand a aparut o situatie similara in viitor, creierul meu a avut de ales intre emotia limitata cu care era obisnuit si emotia noua pe care i-am dat-o in timpul exercitiului. Prima oara am fost confuz pentru ca creierul nu stia ce sa aleaga, deja era mai bine decat sa aleaga automat emotia negativa, limitata. Apoi deja creierul alegea emotiile pozitive pe care i le dadeam seara.

Dar nu uita, fa acest exercitiu in fiecare seara, umple-ti mintea cu aceste alternative emotionale derulate invers si o sa vezi cat de rapid ai rezultate.

Este una din primele tehnici de dezvoltare personala pe care orice om le poate aplica si produce schimbari uriase pentru ca nevoia cea mai mare a noastra este de a avea alternative emotionale si de a nu actiona pe aceleasi obiceiuri emotionale din trecut.

Cum te ajuta aceasta in relatia de cuplu?

Cand magia inceputului unei relatii este pe sfarsite, fiecare dintre parteneri cauta sa isi protejeze zona de confort, teritoriul. Cu cat instinctul de supravietuire al partenerului sau al tau este mai mare, cu atat apare si tendinta de a il domina pe celalalt. Ai nevoie si de timpul lui, si de gandurile lui, si de banii lui, si de partea lui de perna, etc. Devii posesiv si atasat. Ai nevoie ca partenerul sa respire si sa iti dea tie si ultima picatura de sange.

Dar nu uita ca si partenerul vrea exact la fel. Apare un “razboi” ascuns intre voi. Acest razboi se va termina in trei moduri doar:

-          Despartire

-          Dominare si supunere

-          Maturizare si independenta

Despartirea e clara si nu iti explic decat ca in urmatoarea relatie o sa repeti aceleasi greseli daca nu te-ai maturizat inca. Ba mai mult, o sa gasesti un partener identic ca tip de personalitate. Si iar te desparti si iar astepti o minune sa gasesti pe cineva diferit. Dar asta nu se va intampla pentru ca tu nu esti diferit inca. Tu esti la fel, nu ai crescut, nu te-ai dezvoltat, dar ai pretentia ca Dumnezeu sa iti dea pe cineva direct dezvoltat. Vise!

Dominare si supunere se refera la faptul ca cel mai des, unul dintre parteneri castiga acest razboi, iar celalalt il pierde. Cel care a castigat o sa il domine pe celalalalt toata viata sau pana cand se despart sau se maturizeaza. Cel supus o sa isi urasca dominatorul pentru ca nu simte deloc iubire pentru un stapan. Iar dominatorul o sa isi umileasca supusul pentru ca nu simte iubire pentru un sclav.

Maturizare si independenta emotionala nu este nici acesta nivelul maxim de dezvoltare al unui cuplu. Mai exista un nivel in care cei doi isi recunosc sufletele si simt iubire neconditionata. Dar nu despre acel nivel o sa vorbim, ci despre nivelul de independenta emotionala. Pe acest nivel, partenerii isi dau seama ca sunt DOUA persoane si nu una. Adica ii poti accepta celuilalt faptul ca are gusturi, nevoi, hobby-uri diferite de ale tale, ca nu trebuie sa gandeasca ca si tine. Si partenerul iti accepta tie aceleasi lucruri. Asta se petrece cand amandoi cauta sa se maturizeze si sa se dezvolte.

Concluzie

Nu te gandi ca e dificil sa te dezvolti. Este oricum singura sansa a ta pentru o viata fericita. Nu exista moment potrivit sa incepi dezvoltarea ta. Poti avea 16 ani sau 70 de ani.  Cu ani in urma, a trebuit sa imi aleg vocatia. M-am tot gandit oare ce e asa de complex incat sa nu ma plictisesc niciodata. Asta era frica mea cea mai mare, sa nu ma plictisesc de un domeniu.  Asa ca am ales sa ma studiez pe mine. Cum e formata mintea mea, cum sunt formate emotiile mele, cum functioneaza ele practic.  Inca nu am inteles nici 1% ,dar nici nu o sa ma plictisesc vreodata.

 

Cu cat incepi sa te cunosti mai bine pe tine, cu atat ai mai multe optiuni de a actiona, de a simti, de a gandi. Imagineaza-ti ca esti in fata unui aparat cu mii de butoane. Pe unul scrie Start si pe unul scrie Stop. Oare ce fac toate celelalte butoane? Oare ce posibilitati ascunse are acest aparat care esti chiar tu?"

                                                                                                                                      Marius Simion